...respiră adânc
vom zbura amândoi dincolo de soare
nu te teme
voi încerca să te ţin de suflet
sprijin să-ţi fie umărul meu
te-ai obişnuit cu fluturele negru,
aripile lui îţi băteau peste faţă
acum, umbrele lui nu-ţi mai iau din tine
sunt doar culori pline de speranţă
oare să fie adevărata viaţă?
întinde-ţi aripile, aleargă spre mine,
prinde-mă de dulceaţa inimii,
lasă-mă să te port pe valurile inocenţei
doar acolo ne vom lăsa dovada iubirii,
fulgi de iasomie să ne picure din priviri,
capătul lumii să ni se aştearnă la picioare
şi să ne vegheze doar lumina lunii…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Ganduri de la Voi !